APLICATII
Procesul de sablare reprezinta una dintre cele mai eficiente metode
de curatare sau finisare a suprafetelor oricarui tip de material
solid si se realizeaza cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului,
nisipului sau al altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate
cu viteza prin centrifugare mecanica sau cu ajutorul unui jet de
gaze sau lichide spre suprafata materialelor de prelucrat. Putem
enumera cateva aplicatii ale procesului de sablare:
Sablarea metalelor.
Este poate cea mai raspandita aplicatie a procesului de curatare
prin sablare. Metalele suporta diferite grade de curatare prin sablare.
Gradul de curatare este definit în standardul ISO 8501-1,
plecand de la calitatea suprafetelor metalice ce urmeaza a fi sablate.
Calitatea initiala a suprafetei metalului este împartita în
urmatoarele categorii:
Suprafata de calitate A - Metalul este acoperit cu tunder puternic
aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare
sau turnare, fara a prezenta însa urme de oxidare.
Suprafata de calitate B - Metalul este acoperit cu tunder slab aderent
sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau
turnare, prezinta si usoare urme de oxidare.
Suprafata de calitate C - Metalul prezinta urme de tunder sau alte
depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, fiind
puternic oxidat.
Suprafata de calitate D - Metalul este puternic oxidat, suprafata
fiind corodata în profunzime.
Gradele de curatare pentru suprafetele metalice definite în
ISO 8501-1 sunt:
Sa1 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate prin sablare
depunerile slab aderente cum ar fi rugina, tunderul, vopseaua si
mizeria. Se accepta prezenta pe suprafata sablata a vopselei si
a tunderului puternic aderent, cu toate acestea întreaga suprafata
trebuie sa fi fost sablata.
Sa2 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate prin sablare
depunerile de tunder, vopsea si rugina. Se accepta prezenta petelor
superficiale de oxizi (umbre) iar în cazul în care suprafata
initiala era de calitate D, se accepta si prezenta depunerilor pe
fundul craterelor de coroziune.
Sa2 1/2 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate prin
sablare toate depunerile de tunder, vopsea si rugina. Se accepta
prezenta urmelor de oxizi cel mult sub forma de zgarieturi sau puncte,
cu conditia ca cel putin 95% din suprafata sablata sa fie perfect
curata (argintie).
Sa3 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate absolut
toate depunerile de tunder, vopsea si rugina. Nu se accepta absolut
nici o urma de contaminare superficiala.
Sablarea sticlei.
Sablarea sticlei consta in "matuirea" suprefetei de
sticla. Este o metoda de a produce diverse design-uri pe suprafata
unui geam, fie ca este vorba de gravarea in adancime, de realizarea
unor imagini discrete, fumurii sau crearea de modele cu efecte spectaculoase,
deosebite ce imita gheata sau obstructioneaza vizibilitatea directa
intr-un anumit spatiu. Sticla sablata are o multitudine de aplicatii
mai ales in domeniul constructiilor . Vizual, lucrarile pe sticla
sablata pot fi comparate cu niste tablouri care incanta ochiul,
operatia de sablare a sticlei putand avea ca rezultat final o gravura
in adancime a sticlei, cu diverse modele decorative, gravura clasica
fiind in acest sens incredibil de costisitoare.
Calitatea sablarii depinde foarte mult de echipamentele folosite
si de perfectiunea cu care sablatorul isi desfasoara activitatea.
Sticla sablata utilizata in ansamblul arhitectural al unei constructii
poate imbunatati aspectul general al acesteia. Sticla sablata arata
minunat pe usile interioare si exterioare ale cladirilor, pe geamurile
cladirilor, pe usile mobilierului, etc. Sticla sablata se mai poate
folosi cu efecte spectaculoase pentru partitiile salilor de conferinte,
birourilor si locuintelor, pentru tavane luminoase, blaturi de masa,
balustrade, oglinzi, etc. Deasemenea, logo-uri de firma pot fi inscriptionate
prin sablare pe pahare, scrumiere, vaze sau alte obiecte promotionale
din sticla. Modelele pot fi sablate pe sticla si cu efect tridimensional,
prin sablarea sticlei in mai multi pasi, efectul vizual fiind unul
deosebit. Aceasta sablare a sticlei in mai multi pasi, implica o
prelucrare mai costisitoare, mai multe sabloane si mai mute operatii
de sablare a aceluiasi model.
Sablarea pietrei
Folosita cu preponderenta in gravarea monumentelor funerare, sablarea
pietrei reprezinta una dintre principalele aplicatii ale procesului
de sablare.Gravarea pietrei prin sablare, ofera o serie de avantaje
comparativ cu gravarea manuala cum ar fi: Calitatea gravarii prin
sablare este net superioara celei manuale datorita preciziei cu
care se realizeaza folia matrita aplicata pe piatra.
Timpul de executie a unei lucrari este incomparabil mai scurt prin
sablare fata de gravura manuala.
Adancimea la care se realizeaza gravura poate fi foarte usor controlata
prin sablare si nu in ultimul rand obtinerea unei uniformitati al
modelului-textului gravat prin sablare.
Sablarea lemnului
Procesul de sablare al lemnului are o aplicabilitate destul de larga
vizavi de acest material. Sablarea lemnului are de cele mai multe
ori ca scop final o curatare a acestuia. Nu este insa de neglijat
folosirea sablarii lemnului in scopul obtinerii unor efecte de defibrare,
operatie folosita cu preponderenta in industria mobilei, efectul
final obtinut fiind acela de lemn invechit. Gravarea lemnului prin
sablare reprezinta inca una dintre multiplele aplicatii ale procesului
de sablare
|