Procesul de sablare reprezinta una dintre cele mai eficiente metode de curatare sau finisare a suprafetelor oricarui tip de material solid si se realizeaza cu ajutorul alicelor metalice, electrocorindonului, nisipului sau al altor materiale abrazive granulare care sunt propulsate cu viteza prin centrifugare mecanica sau cu ajutorul unui jet de gaze sau lichide spre suprafata materialelor de prelucrat. Putem enumera cateva aplicatii ale procesului de sablare:

Sablarea metalelor.

Este poate cea mai raspandita aplicatie a procesului de curatare prin sablare. Metalele suporta diferite grade de curatare prin sablare. Gradul de curatare este definit în standardul ISO 8501-1, plecand de la calitatea suprafetelor metalice ce urmeaza a fi sablate. Calitatea initiala a suprafetei metalului este împartita în urmatoarele categorii:
Suprafata de calitate A - Metalul este acoperit cu tunder puternic aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, fara a prezenta însa urme de oxidare.
Suprafata de calitate B - Metalul este acoperit cu tunder slab aderent sau cu alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, prezinta si usoare urme de oxidare.
Suprafata de calitate C - Metalul prezinta urme de tunder sau alte depuneri rezultate în procesul de laminare sau turnare, fiind puternic oxidat.
Suprafata de calitate D - Metalul este puternic oxidat, suprafata fiind corodata în profunzime.
Gradele de curatare pentru suprafetele metalice definite în ISO 8501-1 sunt:
Sa1 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate prin sablare depunerile slab aderente cum ar fi rugina, tunderul, vopseaua si mizeria. Se accepta prezenta pe suprafata sablata a vopselei si a tunderului puternic aderent, cu toate acestea întreaga suprafata trebuie sa fi fost sablata.
Sa2 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate prin sablare depunerile de tunder, vopsea si rugina. Se accepta prezenta petelor superficiale de oxizi (umbre) iar în cazul în care suprafata initiala era de calitate D, se accepta si prezenta depunerilor pe fundul craterelor de coroziune.
Sa2 1/2 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate prin sablare toate depunerile de tunder, vopsea si rugina. Se accepta prezenta urmelor de oxizi cel mult sub forma de zgarieturi sau puncte, cu conditia ca cel putin 95% din suprafata sablata sa fie perfect curata (argintie).
Sa3 - De pe suprafata metalului au fost îndepartate absolut toate depunerile de tunder, vopsea si rugina. Nu se accepta absolut nici o urma de contaminare superficiala.

Sablarea sticlei.

Sablarea sticlei consta in "matuirea" suprefetei de sticla. Este o metoda de a produce diverse design-uri pe suprafata unui geam, fie ca este vorba de gravarea in adancime, de realizarea unor imagini discrete, fumurii sau crearea de modele cu efecte spectaculoase, deosebite ce imita gheata sau obstructioneaza vizibilitatea directa intr-un anumit spatiu. Sticla sablata are o multitudine de aplicatii mai ales in domeniul constructiilor . Vizual, lucrarile pe sticla sablata pot fi comparate cu niste tablouri care incanta ochiul, operatia de sablare a sticlei putand avea ca rezultat final o gravura in adancime a sticlei, cu diverse modele decorative, gravura clasica fiind in acest sens incredibil de costisitoare.
Calitatea sablarii depinde foarte mult de echipamentele folosite si de perfectiunea cu care sablatorul isi desfasoara activitatea.
Sticla sablata utilizata in ansamblul arhitectural al unei constructii poate imbunatati aspectul general al acesteia. Sticla sablata arata minunat pe usile interioare si exterioare ale cladirilor, pe geamurile cladirilor, pe usile mobilierului, etc. Sticla sablata se mai poate folosi cu efecte spectaculoase pentru partitiile salilor de conferinte, birourilor si locuintelor, pentru tavane luminoase, blaturi de masa, balustrade, oglinzi, etc. Deasemenea, logo-uri de firma pot fi inscriptionate prin sablare pe pahare, scrumiere, vaze sau alte obiecte promotionale din sticla. Modelele pot fi sablate pe sticla si cu efect tridimensional, prin sablarea sticlei in mai multi pasi, efectul vizual fiind unul deosebit. Aceasta sablare a sticlei in mai multi pasi, implica o prelucrare mai costisitoare, mai multe sabloane si mai mute operatii de sablare a aceluiasi model.

Sablarea pietrei

Folosita cu preponderenta in gravarea monumentelor funerare, sablarea pietrei reprezinta una dintre principalele aplicatii ale procesului de sablare.Gravarea pietrei prin sablare, ofera o serie de avantaje comparativ cu gravarea manuala cum ar fi: Calitatea gravarii prin sablare este net superioara celei manuale datorita preciziei cu care se realizeaza folia matrita aplicata pe piatra.
Timpul de executie a unei lucrari este incomparabil mai scurt prin sablare fata de gravura manuala.
Adancimea la care se realizeaza gravura poate fi foarte usor controlata prin sablare si nu in ultimul rand obtinerea unei uniformitati al modelului-textului gravat prin sablare.

Sablarea lemnului

Procesul de sablare al lemnului are o aplicabilitate destul de larga vizavi de acest material. Sablarea lemnului are de cele mai multe ori ca scop final o curatare a acestuia. Nu este insa de neglijat folosirea sablarii lemnului in scopul obtinerii unor efecte de defibrare, operatie folosita cu preponderenta in industria mobilei, efectul final obtinut fiind acela de lemn invechit. Gravarea lemnului prin sablare reprezinta inca una dintre multiplele aplicatii ale procesului de sablare